În ultimii ani, utilizarea macrofibrelor sintetice a devenit o soluție tot mai răspândită în armarea structurală a betonului, în special pentru pardoseli industriale, plăci pe sol și betoane proiectate. Deși pe piață există fibre cu lungimi variate, între 30 mm și 55 mm, performanțele lor nu sunt identice. Factorul decisiv care influențează comportamentul post-fisură este raportul de aspect (lungime/diametru).
Cu cât fibra este mai lungă, cu atât are o capacitate mai mare de ancorare în masa de beton și, implicit, o rezistență superioară la smulgere. Din acest motiv, macrofibrele cu lungime de 50–55 mm sunt considerate soluția structurală de top, depășind net performanțele fibrelor scurte de 30–38-40 mm.
Si avem urmatoarele avantaje, explicate:
1. Aderență mecanică crescută
Fibrele lungi dezvoltă o zonă de contact mult mai mare cu betonul, ceea ce crește forța necesară pentru smulgere. Acest fenomen se traduce direct prin:
-
rezistență reziduală mai mare;
-
comportament post-fisură superior;
-
capacitate mai bună de control al deschiderii fisurilor.
2. Ductilitate structurală îmbunătățită
Într-un beton fisurat, fibrele lungi oferă o punte mai eficientă între fețele fisurii, menținând integritatea și rigiditatea elementului structural. Acest lucru este esențial în:
-
pardoseli expuse la impact;
-
zone cu trafic intens;
-
plăci supuse vibrațiilor sau sarcinilor dinamice.
3. Capacitate de preluare a încărcărilor post-fisură
Performanța fibrelor sintetice se măsoară în mod uzual prin rezistențele reziduale (f_R1, f_R3). Fibrele scurte (30–38 mm) au o contribuție structurală limitată și se folosesc în principal pentru controlul contracției.
În schimb, fibrele peste 50 mm pot atinge valori reale de armare structurală, în cele mai dese cazuri putând înlocui plasele tradiționale de oțel.
4. Stabilitate și durabilitate ridicate
Macrofibrele sintetice nu corodează, nu se degradează în medii agresive și nu afectează pompabilitatea betonului când dozajele sunt respectate. Ele păstrează performanța structurală pe toată durata de viață a elementului.
5. Fidelitate mai mare la solicitări reale
În elementele de beton supuse încărcărilor complexe (punctiforme, dinamice sau ciclice), fibrele lungi oferă o redistribuire eficientă a tensiunilor în întreaga masă a betonului. Fibrele scurte nu pot genera același nivel de control al fisurării.
Ca o concluzie si un raspuns scurt : dintre toate macrofibrele sintetice disponibile pe piață, cea mai performantă categorie este reprezentată de fibrele structurale lungi, cu raport de aspect ridicat, în special cele de 50–55 mm.
Acestea oferă:
-
ancorare superioară,
-
rezistență reziduală mai mare,
-
ductilitate crescută,
-
capacitate ridicată de control al fisurării,
-
durabilitate excelentă.
Prin comparație, fibrele scurte de 30–38 mm sunt utile în mortare, șape sau aplicații ne-structurale, dar nu pot atinge performanțele fibrelor lungi în betoanele armate structural.